Antrenorul Stelei a acceptat să primească Gazeta alături de el într-o zi de cantonament. Cînd nu e pe teren, citeşte despre Hitler şi se uită pe CNN şi pe History. Vorbeşte zilnic la telefon cu fetiţa lui şi vede filme ruseşti, la care n-are nevoie de traducere
Vezi golurile marcate de Steaua în cantonamentul din Antalya  (video)

V-aţi întrebat vreodată cum arată o zi din viaţa unui antrenor al unei echipe importante pe timpul unui cantonament? Gazeta Sporturilor i-a propus lui Mihai Stoichiţă, iar tehnicianul Stelei a acceptat, o incursiune de 24 de ore într-una dintre cele 14 zile pe care Steaua le petrece în stagiul din Antalya. Ce face, ce citeşte, ce mănîncă, ce îl preocupă, cu cine vorbeşte. Pe scurt, celălalt Stoichiţă decît cel pe care îl ştim zi de zi la antrenamente şi la meciuri oficiale.

Se trezeşte cel tîrziu la 7:30
"Am ajuns la o vîrstă la care nu mai vreau şi nici nu mai pot să dorm mult. Mă trezesc cel mai tîrziu la 7:30, însă sînt zile în care de la 7:00 fără ceva sînt în picioare. Probabil sînt zilele în care am ceva important şi sînt preocupat, nici somn nu mai am", spune "Lippi". "Micul dejun îl iau alături de echipă, la ora 9:00".

"Cui naiba îi convine să stea cu săptămînile departe de casă?! Sînt însă momente în viaţă cînd trebuie să ştii să tragi de tine, să te sacrifici pentru un ideal, pentru ce iubeşti şi pentru că vrei să realizezi şi tu ceva palpabil, care să rămînă ca exemplu"
Mihai Stoichiţă, antrenor Steaua

În 30 de minute "prepară" antrenamentul
"Principalul" din Ghencea urcă apoi în cameră şi e ziua în care ploaia îi dă peste cap planurile şi trebuie să reprogrameze o şedinţă cu secundul Teja şi cu oamenii din staff. "Vedeţi, sînt zile în care ce stabileşti seara nu mai e valabil a doua zi de dimineaţă. Afară plouă, e vînt, nu mai putem face exact ce antrenament stabiliserăm şi acum schimbăm. Trebuie să ţinem cont că organismul nu poate îndura chiar orice la 12 ore după ce am şi jucat un amical". Şedinţa nu durează mult. Maximum 30 de minute.

"Fără sosuri la masă, acelaşi meniu ca echipa"
Pe terenul de antrenament, îl ştiţi. L-aţi văzut la televizor, l-aţi văzut în fotografii. E relaxat, vorbeşte la telefon, iar atunci cînd nu-i convine ceva ţipă chiar şi la subalterni. E finalul şedinţei de pregătire, Stoichiţă pleacă spre hotel. "Mă duc în cameră, fac repede un duş, mă schimb şi cobor la masă. De obicei, mănînc ce mănîncă şi echipa. Grătar de pui, peşte, carne de vită şi paste. Nu prea îmi plac sosurile, sînt grele. Bine, nu mai ţin la siuletă, însă nici nu fac excese".

"După ce am fost în Haiti, acum vreo 10 ani, şi am stat o săptămînă acolo, am început să apreciez şi mai mult viaţa pe care o am. Am văzut lucruri incredibile acolo, o sărăcie greu de imaginat. Îţi dă lumea în cap şi pentru un dolar. Ce-o fi acum, după cutremur, Doamne?!"
Mihai Stoichiţă, antrenor Steaua

Discuţii în armeană şi bulgară
Pentru jucători urmează refacerea, adică somn, nu şi pentru tehnician. "Nu dorm deloc ziua. Mai stau de vorbă cu familia, în special cu fetiţa mea. Vorbesc cu ea la telefon, nu vorbim pe internet, pe messenger sau chestii din-astea moderne".

Cînd are o "portiţă" şi poate urmări un amical al unei rivale, ia repede o maşină de la hotelul Miracle şi dă o fugă. N-are notiţe, carneţele şi nici pix. Vorbeşte măcar 3-4 limbi străine atunci cînd ajunge la teren. Doi agenţi armeni vin la el şi se înţelege perfect cu ei. Îi sună telefonul, e un impresar italian. Discută cu el cîteva minute, după care un fost colaborator de la Litex, doctorul echipei, îl recunoaşte. Dialogul cu respectivul se face în bulgară. Mai greu, dar se face. "Mi-a plăcut mereu să studiez limbi străine şi le-am prins uşor", spune "Lippi".

"Am o mare satisfacţie că peste tot pe unde am fost am făcut treabă, mi-am făcut prieteni şi am lăsat loc de bună ziua, iar acum oamenii mă salută şi mă respectă"
Mihai Stoichiţă, antrenor Steaua

Citeşte despre Hitler şi Operaţiunea Valkiria
Cînd nu merge la amicale, rămîne în cameră şi nu iroseşte timpul liber. Are în geantă două cărţi. "Una e despre tactică, mi-a adus-o Pandi acum, în acest cantonament, foarte interesantă". Totuşi, nu îi place să aibă în mînă doar volume de fotbal.

"În primul stagiu am terminat de citit o carte despre Hitler, e un personaj care mă fascinează şi în care găseşti mereu ceva nou, interesant. Acum, citesc o carte tot despre el, despre veridicitatea morţii lui. Sînt mărturii ale singurului supravieţuitor al Operaţiunii Valkiria", spune Stoichiţă, care e la curent şi cu ultimul film depre Hitler: "Da, îl ştiu, chiar Operaţiunea Valkiria se numeşte, e cu Tom Cruise, senzaţional film! E incredibil nu faptul că cineva a pus la cale să-l asasineze pe Hitler, ci modul în care trebuiau să preia controlul în acele structuri".

E atras de cinematografia rusească
Nu doar filmele cu Hitler îl atrag. Butonează la telecomandă şi atunci cînd găseşte un film în ruseşte se opreşte. "Mereu am avut o slăbiciune pentru aceste filme. Şcoala de cinematografie rusească e absolut senzaţională". Văzînd mirarea reporterului că postează televizorul pe un canal în care limba rusă pare imposibilă, Stoichiţă zîmbeşte. "Nu pot spune că stăpînesc bine limba rusă, dar o înţeleg. Adică, dacă mă uit la un film, n-am nici o problemă să-l pricep".

Filmul preferat: Indiana Jones
Armeană ştie, bulgară vorbeşte, ruseşte pricepe, în spaniolă şi în italiană se descurcă fluent, engleza şi franceza sînt floare la ureche. E vreo limbă pe care să nu o stăpînească?! "Nu ştiu toate limbile pămîntului. Dacă vorbesc ăia la televizor în chineză sau în arabă, chiar mă uit ca la poze şi schimb canalul imediat", zice rîzînd antrenorul Stelei, care are o slăbiciune pentru filmele cu Harison Ford. "Indiana Jones a fost un film realmente încîntător, din care ai ce învăţa şi pe care îl revăd mereu cu mare plăcere. În schimb, nu m-au atras niciodată filmele cu bătăi şi cu sînge".

"Fotbalul e viaţa mea, însă întotdeauna am fost fascinat de istorie, să aflu şi să înţeleg ce s-a petrecut în trecut. Nu poţi privi înainte dacă nu ştii de unde şi cum ai apărut"
Mihai Stoichiţă, antrenor Steaua

Vede zeci de DVD-uri cu jucători
Seara, coboară la masă tot alături de echipă. După pauză, fie are discuţii private cu jucătorii, fie pregăteşte cu cei din staff ce are de făcut la antrenamentul de a doua zi. Apoi, se retrage din nou în cameră. DVD-ul e pus în funcţiune. "E perioada în care trebuie să văd zeci de jucători, să-i analizez, să tai din ei, să adaug pe listă şi apoi să mă decid pe care îl vreau. Cred că am văzut 100 de fotbalişti".

E dincolo de miezul nopţii, însă ziua de muncă nu se încheie aici pentru Stoichiţă. "De obicei, seara sînt obişnuit să stau cu soţia, cu fetiţa mea pe care o alint "Smîntînica", însă acum sînt în cantonament. Asta e viaţa, şi eu, şi jucătorii trebuie să suportăm acest sacrificu de a sta plecaţi departe de casă".

CNN: "Ca să ştii unde te afli"
History: "Ca să ştii de unde vii"
Dă drumul la televizor şi de această dată caută programele de ştiri. CNN sau BBC. "Practic, dacă mă uit 30-40 de minute, văd tot ce s-a întîmplat în ziua respectivă în toată lumea. E bine să ştii ce se petrece în jurul tău, e bine să fii un om informat nu doar în ceea ce priveşte fotbalul". Nu închide tv-ul pînă nu dă o "tură" pe National Geographic sau pe History Channel. "Întotdeauna e bine să ştii de unde vii, ce s-a petrecut în trecutul tău".

Stoichiţă ştie de unde vine. Trecutul înseamnă un titlu cu Steaua, acum 12 ani, şi o medie de aproape 2,5 goluri marcate pe meci. Prezentul îl găseşte printre zeci de DVD-uri împrăştiate pe masă, printre cărţi cu Hitler şi poze cu familia. Undeva, departe de România, într-o cameră de hotel din Antalya. În care lumina se stinge ultima, tîrziu în noapte, dincolo de ora 1:30, şi se aprinde întotdeauna prima. Stoichiţă are doar 6 ore să viseze la titlu, restul e povestea lui de zi cu zi.

"La vară, tragem linie şi calculăm. Dacă vom lua titlul, va fi bine pentru toţi. Dacă îl vom pierde, chiar şi la golaveraj, atunci voi demisiona"
Mihai Stoichiţă, antrenor Steaua

22 de zile de cantonament a adunat Stoichiţă pînă azi în cele două stagii efectuate cu Steaua în această iarnă

22 de ani au trecut de cînd Stoichiţă a debutat în meseria de antrenor, în vara lui 1988 devenind secund la FC Naţional

120 de mii de euro e salariul anual pe care îl încasează Stoichiţă ca antrenor al Stelei

6 limbi străine a învăţat Stoichiţă: bulgară (cît timp a activat la Litex Loveci), armeană ("naţionala" Armeaniei), spaniolă (Panama), rusă (Sheriff Tiraspol), turcă (Ankaragucu) şi greacă (AEL şi Aris Limassol)

"Prin felul lui de a fi, prin modul lui de a vorbi cu jucătorii, Stoichiţă a schimbat radical atmosfera la Steaua. În bine, fără discuţie, şi pentru acest lucru trebuie apreciat"
Gigi Becali, patron Steaua

Totul despre: dvd, indiana jones, filme, adolf hitler, cnn, antrenament, special, mihai stoichita, steaua, liga 1